Colposcopia

examenul colposcopic 

Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului, ce mareste imaginea de 10-40 de ori.
Fazele examenului colposcopic:
•  examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical;
•  examinare fundurilor de sac vaginale;
•  examinare peretilor vaginului si a vulvei.

Timpii examenului colposcopic:


•  primul timp: colposcopia directa simpla. Se limiteaza la examenul colului, fara pregatire prealabila, ci doar uscat, cu ajutorul unor tampoane de vata.
•  al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%. Este timpul esential al examenului colposcopic.
•  al treile timp: testul Lahm- Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol, cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat).


Aspecte colposcopice normale:
•  Epiteliu scuamos original - mucoasa apare roz- albicioasa, neteda, iod-pozitiva;
•  Epiteliu cilindric - apare ca o zona rosie catifelata, cu contur net;
•  Zona de transformare normala - apare ca o supafata neteda, roz-palida, usor stralucitoare.


Aspecte colposcopice anormale (displazice):
Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare. Cu ajutorul acidului acetic diluat, aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale.
•  Epiteliul acidofil (alb-acetat) - reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar.
•  Leucoplazia (keratoza) - apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie, cu margini reguate sau neregulate, dar precise. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV, dar si existenta unui CIN.
•  Baza de leucoplazie (zona punctata) - termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale.
•  Mozaicul - colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah), de culoare alb-galbuie, incadrate de linii rosii, continue sau punctate, care se intretaie sub forma de retea, reprezentand vase pline de sange.
•  Zone iod-negative cu contur net - dupa badijonarea colului cu solutie Lugol, apare o zona alba cu contur net, datorita lipsei de glicogen. In 90% din cazuri, aceste zone corespund leziunilor benigne.
•  Vase atipice (cu aspect verucos) - ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie, cu o distributie arborescenta a vaselor, sugerand aspectul de carcinom.
•  Aspecte colposcopice maligne:
•  Epiteliu alb, dens, dupa testul la acid acetic;
•  Leucoplazie verucoasa, multipla, ulcerata;
•  Baza de leucoplazie grosolana, ombilicata;
•  Mozaic proeminent, sticlos, neregulat;
•  Zona iod-negativa, necaracteristica;
•  Existenta vaselor sinuoase, largi, neregulate, adesea in spirala.


Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare, rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel:


Grupa I: aspect normal, in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita;
Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia, zona de remaniere, unele aspecte de colpita difuza sau focar.
Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica, leucoplazia, baza de leucoplazie, mozaicul, zonele iod-negative, unele formatiuni exofitice.
Grupa IV: aspect de leziune neoplazica, cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic, formatiuni exofitice.


Importanta colposcopiei : indica cand, unde si cum trebuie efectueta o biopsie. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte, de biopsiat obligatoriu, restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice, permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita).


Cu toate aceste avantaje, colposcopia prezinta o serie de limite:
•  Nu permite decat un diagnostic prezumptiv, dar face acest lucru cu o acuratete care, pentru formele incipiente depaseste 80%;
•  Nu poate vizualiza endocolul, inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exo-endocol s-a retras in canalul cervical.


Autor: Dr. Ciprian Ouatu